A trecut ceva vreme de la ultimul articol din categoria Oameni cool din Fălticeni, dar bine că a fost așa. Uneori lucrurile trebuie lăsate la digerat pentru ca, mai apoi, să venim cu încă un val de informații de bun augur. Pentru că Fălticeniu’-i mic, dar oamenii faini sunt mulți, mai avem în plan multe articole de acest gen. Astăzi i-am luat la întrebări pe încă cinci dintre ei. Haideți să-i cunoaștem. 😀
Și dacă nu ați citit primele două articole cu oameni din Fălticeni, vă invit să o faceți aici și aici.
Să revenim.
Andrei Ignia
De Andrei, eu am auzit destul de târziu (adică anul trecut, în Iași), luând în considerare faptul că (cică) am fost vecini de bloc. Totuși, când mi-a fost dat să aud de el, mi-a ajuns la ureche o avalanșă de lucruri interesante: că el face lămpile alea cool, cu iz industrial, de la Bulb27, că este unul dintre fondatorii Hubrica din Iași și că a mai apărut prin diverse reviste șmechere ale momentului.
Say Rouge: Descrie în câteva cuvinte cine ești și ce faci.
Andrei Ignia: Despre background-ul meu pot spune că este unul diversificat; am terminat mate-info la liceul ”Mihai Băcescu” din Fălticeni, iar, după studiile de licență în Comunicare și Relații Publice, am urmat două mastere în paralel, unul de foto-video la Universitatea de Arte “George Enescu” din Iași și unul pe Relații Publice și Publicitate la UAIC Iași. Toate astea au dus la conturarea unui job pe fotografie comercială și producție video. Partea de design a apărut în primă faza ca un experiment, iar cu timpul a devenit pasiune. La ora actuală, design-ul rămâne tot la nivel de pasiune.
În 2012 cochetam puțin cu design-ul, asta după ce cu vreun an înainte participasem și mă calificasem printre primii 50 de ‘artiști’ la The Art of Can – România organizat de către RedBull. În acea perioadă, aveam nevoie de câteva corpuri de iluminat în apartamentul în care stăteam cu chirie și nu voiam să investesc în imobilul respectiv, așa că am încercat câteva piese mobile de iluminat. Experimentul era în plină desfășurare și în acea perioadă accesam zona steam punk și cea industriala. Erau în vogă și oarecum avangardiste obiectele de design ce foloseau elemente industriale, cum ar fi țevi sau robineți fuzați. Pas cu pas, mi-am definit un stil avand – ca punct de plecare pentru fiecare lampa becurile Edison cu
filament, replici după primele becuri. Am fost fascinat de ele și căutam să le găsesc un loc. În această manieră, am dezvoltat prima colecție: porneam de la forma becului, căutam obiectul ce urma să devina lampă, iar fuziunea venea de la sine. Acesta avea să devină proiectul meu Bulb27, care acum mă definește și este cartea mea de vizită.
S.R.: Povestește-ne cea mai tare experiență din Fălticeni.
A.I.: Cred că cea mai tare experiență cu care am rămas și voi rămâne peste ani e cea în care am mers de la Casa Cristea până pe Republicii doar în slipi și cu barca gonflabila cărată pe cap, împreună cu alți doi prieteni. Asta după ce fratele meu, enervat că nu l-am luat în barcă, a plecat cu tot cu hainele noastre. Mișto a fost ca ieșeau doamnele de la serviciu, iar noi le întrebam pe unde e iazul :)).
S.R.: Cum va arăta o zi de luni din viața ta, peste 5 ani?
A.I.: Nu știu cum arată ziua de luni de săptămâna viitoare. Ca freelancer atât pe design, cât și pe fotografie, fiecare săptămână aduce câte ceva nou. Peste 5 ani, cu siguranță voi avea un proiect în lucru, foto sau design, pentru că ăsta e stilul de viata pe care îl am de 11 ani de zile de când am plecat din Fălticeni.
Puteți urmări ceea ce face Andrei Ignia pe Facebook (aici) și pe site (aici).
Adriana Filip
Următoarele trei persoane din acest articol au fost în generație cu mine, chiar la același liceu (aka ”Colegiul Național ”Nicu Gane”, Fălticeni), doar că în clase diferite, iar Adriana Filip este una dintre aceste persoane. Nu am reușit să ne cunoaștem foarte bine în liceu, însă ce țin minte despre Adriana este că era extrem de talentată la prezentat evenimente și că avea un flow la vorbit de invidiat! În plus, era (și sigur încă este) genul de persoană care se implica în multe proiecte și își dorea să aibă parte de experiențe din care avea ceva de învățat. Era prinsă în activitățile corului, la un moment dat povestea fel de fel de lucruri la radioul școlii în pauze și își dorea să fie jurnalist. Și i-a reușit pentru că primul ei job a fost la ProTV: a început ca documentarist la ”Românii au Talent”, a continuat ca logger pentru ”Sunt celebru, scoate-mă de aici!”, coordonator de talente la ”Ce Spun Românii” și mai apoi a trecut la script supervisor pentru ”Bake Off România”, ”Ferma Vedetelor”și a fost membru al echipei de conținut la ”Jocuri de Celebritate”. În prezent, ea lucrează în PR și e foarte fericită de acest lucru! Și asta nu e tot, pentru că Adriana mai și scrie pe https://douavorbesamaispun.wordpress.com/.
Say Rouge: Descrie în câteva cuvinte cine ești și ce faci.
Adriana Filip: Adriana. Jumate bucovineancă, jumate moldoveancă. Cred că un om simplu. Și sper că bun. Îmi place să cunosc oameni faini, cu suflet mare. Îmi place marea, dar și muntele. Îmi place soarele și să zâmbesc. Sunt optimistă. Vreau să fac mereu mai mult și să mă descopăr. Să evoluez și să călătoresc. Să scriu și să povestesc. Acum pe PR. Până cu puțin timp în urmă, la ProTV. Mă bucur de schimbare și mă acomodez cu noul job, la care am parte deja de experiențe frumoase și de provocări minunate!
S.R.: Povestește-ne cea mai tare experiență din Fălticeni.
A.F.: Sunt foarte multe momente faine de care-mi amintesc. Stăteam mult prin oraș și băteam străzile-n lung și-n lat, povesteam, ne plimbam. Știu că-mi plăceau mult niște biscuiți de la o patiserie de pe faleză și de fiecare
dată când treceam, nu ezitam să mă opresc și să-mi iau vreo doi. M-am supărat într-o zi c-au schimbat rețeta și biscuiții nu mai aveau gustul de dinainte.
Am împrumutat odată niște role și-am ieșit cu prietenii să ne dăm. Unii erau cu bicicletele și-am coborât cu toții de pe strada Ion Creangă. Eu nu știam că n-am frâne, noroc că m-am agățat de-o bicicletă, că la viteza aia…ajungeam în fântâna din rond 🙂 ce vremuri! 🙂
S.R.: Cum va arăta o zi de luni din viața ta, peste 5 ani?
A.F.: Aș vrea să cred că mă va găsi liniștită, într-o vacanță lungă pe la munte, într-o cabană izolată, unde eu să stau pe-un fotoliu, cu un pahar de vin rosé lângă și cu o mașină de scris în brațe. Și să scriu cartea mea. Sau una dintre ele 🙂
Pe Adriana o puteți urmări pe blogul ei și pe Facebook (aici).
Valentina Onofriesei
Acum urmează o altă colegă de generație… și nu doar atât. Pe Valentina și pe sora ei geamănă, Andreea (pe care o voi lua la întrebări în cele ce urmează), le cunosc încă de la grădiniță întrucât am fost în aceeași grupă. Și acum mă amuz dacă mă gândesc la fotografiile noastre de atunci, de la serbările de Crăciun. Totuși, anii au trecut și noi toate ne-am dezvolat în fel și chip. Valentina, după ce a terminat liceul de mate-info, a urmat SNSPA-ul la București și a început o carieră în PR. A lucrat în diverse agenții și a avut clienți atât de la nivel național, cât și internațional.
Say Rouge: Descrie în câteva cuvinte cine ești și ce faci.
Valentina Onofriesei: Salut. Sunt Valentina – o prezență discretă. O vărsătoare iubitoare de oameni, de dimineți, de călătorii și, în plus, îndrăgostită iremediabil de București.
După o facultate și un master în comunicare, după doua job-uri în PR și unul în CS, în prezent sunt Project Manager în cadrul Hogarth WW, gestionând proiectele de print pentru unul din clienții agenției – Emirates (Europa de Est).
S.R.: Povestește-ne cea mai tare experiență din Fălticeni.
V.O.: Fălticeni rămâne pentru mine locul cu amintiri frumoase, prima
iubire, cursurile de dans și spectacole, zile întregi petrecute cu sora mea geamănă, banca a treia de la geam, orele de biologie din liceu cu cel mai cel prof pe care l-am cunoscut vreodată, ajunurile de Crăciun, escapadele la cabană la Mălini, grătarele, toate astea alături de colegi. Sunt momente și experiențe frumoase care o să îmi rămână în suflet mereu.
S.R.: Cum va arăta o zi de luni din viața ta, peste 5 ani?
V.O.: Mi-ar plăcea ca ziua de luni de peste 5 ani să mă găsească la fel de recunoscătoare pentru ce am, cu zâmbetul pe buze și alături de omul pe care îl iubesc 🙂
Pe Valentina o puteți urmări pe Facebook (aici) și pe Instagram (aici).
Andreea Onofriesei
Soooo here we have the other twin: Andreea, sora geamănă a Valentinei, care a urmat aproximativ același traseu: grădi cu mine și cu alți câțiva puștani comici, mate-info, SNSPA și apoi PR. Deși sunt gemene și au avut o evoluție asemănătoare, Andreea și Valentina diferă destul de mult ca personalitate. Andreea este consultant în comunicare, pasionată de fotografie și iubitoare de artă. Un fel de fată a munților, s-ar descrie ea. În prezent, este Communication Manager la Porter Novelli Romania și își ocupă majoritatea timpului cu job-ul.
Say Rouge: Descrie în câteva cuvinte cine ești și ce faci.
Sunt Andreea, am 25 de ani și lucrez într-un domeniu creativ, dar solicitant în același timp: comunicare și PR. Alături de o echipă pe care mulți și-ar dori-o, lucrez pentru cele mai cool și râvnite brand-uri. Am terminat o facultate și un master în acest domeniu și, deși la început nu mă vedeam făcând asta, job-ul a devenit pentru mine o mare iubire. Și sunt convinsă că dacă faci cu drag și din suflet ce faci, lucrurile ies de zece ori mai bine.
În afară de job, mă perfecționez în arta fotografiei, o pasiune pe care am descoperit-o încă din liceu, când am avut primul aparat foto digital, și am dezvoltat-o în ultimii ani, de când mi-am luat un DSLR. Umblu aproape mereu cu el, niciodată nu poți ști ce poate vedea camera, iar ochii nu.
Călătoria rămâne, de departe, cel mai frumos mod de a te cunoaște pe tine. Cred că așa mi-am descoperit și pasiunile, dorințele și interesele de-a lungul timpului. Iar atunci când mai e și un motiv „în persoană” pentru care călătorești, nu vrei decât să stai pe drumuri, din avion în avion.
Îmi fac timp și pentru sport, pentru că sunt de părere că un stil de viață sănătos se menține doar dacă depui și puțin efort. Mersul cu rolele rămâne, de departe, activitatea mea preferată încă din copilărie. Cred că aceasta pasiune a împlinit deja vârsta majoratului. Iar mersul pe munte îl integrez tot la sport. Nu merg niciodată la munte doar pentru o plimbare pe poteci și relaxare la cabană, întotdeauna mi-a
plăcut să străbat căi nevăzute, să cutreier pe cele mai dificile trasee montane și în final, când ajung în vârf de munte, să spun: am făcut-o și pe asta. Hai încă o dată! Merg pe trasee montane destul de des în ultima vreme, iar pentru vara asta am câteva idei. Nici când merg în afara țării nu mă pot abține – m-a pus luna trecuta cineva să aleg între mare și munte în UK. Am ales muntele și bine am făcut!
S.R.: Povestește-ne cea mai tare experiență din Fălticeni.
De Fălticeni mă leagă tot. De la familie și prieteni, până la decizia de a pleca din acest oraș mic pe care da, îl consideram mare la momentul respectiv. Sunt extrem de multe experiențe frumoase trăite acolo și aș putea să vorbesc despre ele încontinuu. Dar le pot integra pe toate în două cuvinte: copilărie și adolescență. Acele momente fără de care nu aș fi omul de azi, la care mă gândesc aproape în fiecare zi cu drag și la care sper să revin, măcar atunci când mă întorc în orașul natal.
S.R.: Cum va arăta o zi de luni din viața ta, peste 5 ani?
Sunt sigură că zilele de luni vor arăta peste cinci ani exact așa cum sunt acum. Sper doar că pe mine mă vor găsi mai entuziasmată pentru că începe o nouă săptămână. Pentru ca da, lunea este ziua pe care o urăsc cel mai mult în momentul de față.
Pe Andreea o puteți urmări pe Facebook (aici) și pe Instagram (aici).
Alin Climent
Un alt concetățean de-al nostru care face ceva foarte fain este Alin. Ce-i drept, el s-a născut în București, însă a crescut în Fălticeni. A studiat management-ul și a trăit în Italia 13 ani. Prin urmare, nu e de mirare că s-a întors cu un arsenal de cunoștințe legate de prelucrarea lemnului. Și… nu orice fel de prelucrare! Alin realizează accesorii din lemn: genți, papioane și alte fel de fel de nebunii. Întreaga sa pasiune s-a conturat într-un proiect frumos: Climent Art.
Say Rouge: Descrie în câteva cuvinte cine ești și ce faci.
Alin Climent: Mă numesc Alin – sunt creator de povești desenate prin papioane din lemn cu diferite teme, ce sunt realizate cu mare drag pentru fiecare client în parte care ne trece pragul și pentru care încercăm să îi conturăm povestea cât mai frumos! Sunt pasionat de tot ce ține de lemn și încerc să îl includ în accesorii cât mai diferite, de la portofele până la genți, și încerc să conturez o poveste care să îmbine cât mai bine culorile și texturile lemnului de tei de nuc, mahon, măslin, salcâm cu pielea și varietățile ei de culoare și textură!
S.R.: Povestește-ne cea mai tare experiență din Fălticeni.
A.C.: În Fălticeniul în care am ales să mă întorc cu mare drag și de unde creez povești prin intermediul lemnului, îmi amintesc cu zâmbetul până la
urechi de grupul mare de prieteni în care nu exista zi să nu ne întâlnim și să ascultăm muzică hip-hop. Mai obișnuiam să organizăm toamna campionate, după ce mergeam la furat de nuci și alegeam cașchii. Cea mai frumoasă experiență de care îmi amintesc cu mândrie e că am câștigat în liceu campionatul de fotbal în clasa a XI-a. Câștigând această competiție, mi-a dat o stare de bine, fiind foarte pasionat de fotbal. În continuare practic regulat acest sport!
S.R.: Cum va arăta o zi de luni din viața ta, peste 5 ani?
A.C.: Peste 5 ani, îmi doresc și cred că voi reuși să creez un brand ,,Climent Art”și să inaugurez un magazin care îmi va purta numele în una din capitalele europene!
Puteți admira ceea ce face Alin pe Facebook (aici) și pe site-ul lui (aici).
Cover photo source: Codrin Anton / VineOZI
